Învață-mă, Isuse, să iubesc
Pe cel ce rău în viață mi-a făcut,
Să pot din fundul inimii să-l iert
Și sufletul să uit că m-a durut.

Învață-mă, Isuse, ca milos
Să fiu cu cel ce cade lângă mine,
Să-i spun că cerul nu-i doar cenușiu
Și-n viață vin și clipele senine.

Învață-mă, Isuse, să împart
Din pâinea mea la cel ce stă flămând;
Pe omul cel sărac să îl îmbrac,
Să nu îl las afară tremurând.

Să îmi doresc să fiu că Tine, bun,
Cuvânt de mângâiere să rostesc;
Și prin ce fac, și despre ceruri spun
Tu să Te vezi prin mine îmi doresc.

Învață-mă, Isuse, cum să leg,
Să pun balsam pe inima rănită
Și pansament de dragoste s-aleg
Prin rugăciuni cu inima smerită.

Învață-mă, Isuse, să vorbesc
Cu cei ce au o inimă-mpietrită
Cuvinte din Scripturi să folosesc,
Din taina ce mi-a fost descoperită.

Învață-mă, Isuse, cum să gust
În orice zi din farmecul divin
Și, rămânând pe drumul cel îngust,
Un dor să am: întreg să-Ți aparțin.

Învață-mă ca chibzuit sa fiu,
Să-mi număr bine clipele trăite;
Să fiu mai priceput, mai bun, mai viu
Să n-am în viață ceasuri risipite.

Ca un ostaș ce-i bine înarmat,
Învață-mă să fiu mai înțelept;
Cu toată armătura îmbrăcat,
Să merg pe drumul ce apucă drept.

Învață-mă, Isuse, să stau în așteptare
Și vreau a mea nădejde mereu să fie vie,
Căci Mirele curând pe nori apare
Și mă așteaptă sus o veșnicie.

Amin!

Veronica B. 24/9/2024 Dumbraveni-Suceava